CĂTRE O URBANIZARE DURABILĂ

CĂTRE O URBANIZARE DURABILĂ

ORAȘUL ESTE PRINCIPALA TEMĂ CARE VA AVEA O FOARTE MARE IMPORTANŢĂ ÎN VIITOR. ASTFEL, TEMA CELEI DE-A CINCEA BIENALE INTERNAŢIONALE DE ARHITECTURĂ DE LA ROTTERDAM A FOST EXPRESIA: FĂRĂ ORAȘE, FĂRĂ VIITOR. CIFRELE VORBESC DE LA SINE. ÎN ULTIMII 200 DE ANI, ORAȘELE AU CUNOSCUT O CREȘTERE EXPONENŢIALĂ, CREȘTERE CE NU DĂ SEMNE DE ÎNCETINIRE. ÎN ANUL 1800, TREI PROCENTE DIN POPULAŢIA GLOBALĂ TRĂIA LA ORAȘ; ÎN ANUL 1950 ACEASTA ERA DE 30% ȘI ÎN 2006 PROCENTUL DEPĂȘEA 50%. SE ESTIMEAZĂ CA PÂNĂ ÎN ANUL 2050, DINTR-O POPULAŢIE DE NOUĂ MILIARDE DE OAMENI, VOR TRĂI LA ORAȘ MAI MULT DE ȘAPTE MILIARDE.

Cum pot administratorii, politicienii, partidele politice, proiectanţii și cetăţenii să perceapă ceva atât de uriaș, aparent haotic și de neînţeles cum este un oraș? Și ce înseamnă pentru Reynaers dezvoltarea urbană în privinţa izolării fonice, rezistenţei la foc, utilizării energiei și durabilităţii? Potrivit fizicianului britanic Geoffrey West, este necesară o abordare știinţifică pentru a înţelege orașul și a-l controla în mod corespunzător în viitor. În 2002, el a început cercetarea datelor complete referitoare la orașele din întreaga lume – de la numărul de benzinării, cafenele și omoruri până la nivelurile de venit ale rezidenţilor – și a ajuns la o concluzie remarcabilă. Când dimensiunea unui oraș se dublează, veniturile, consumul și productivitatea cresc cu aproximativ 15%. Acest lucru explică de ce oamenii din întreaga lume sunt atrași de orașe ca de magnet. Orașele mari înseamnă șanse mai mari – pentru un loc de muncă, pentru o viaţă mai bună și mai interesantă. Orașele sunt responsabile de 90% din averea noastră. Aparent, cu cât orașul este mai mare, cu atât ponderea averii unui rezident crește direct proporţional.

CONSECINŢE

Bineînteles că există două părţi ale acestei povești. West a descoperit că atunci când populaţia unui oraș se dublează, nu numai factorii bogăţiei și inovării contribuie la creșterea de 15%. Criminalitatea, poluarea și bolile cresc în același ritm. Urbanizarea agresivă creează probleme majore socio-economice și ecologice. Este clar că dacă orașele continuă să crească necontrolat, vor scăpa de sub control. De asemenea, este limpede că orașele vor trebui să fie cele care să găsească soluţii la problemele majore ale secolului 21. Acest lucru se datorează faptului că orașele reprezintă sursa creativităţii umane și a inovării, ceea ce duce la creșterea bogăţiei. Așa cum organizaţia Bienalei Internaţionale de Arhitectură declară pe site-ul său “...orașele noastre ne pot duce către un viitor mai bun, dacă acţiunile noastre de proiectare, planificare și guvernare vor fi mai bune.” Dar ce înseamnă mai bune? Oameni de știinţă, proiectanţi și politicieni sunt implicaţi în discuţii despre unde ar trebui să fie pus accentul inovaţiilor urbane. “Nu am nicio îndoială că orașul va fi centrul dezvoltării și inovaţiei în viitor afirmă Alexander D’Hooghe, profesor de Arhitectură Urbanistică în cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts. “Dar există o neînţelegere cu privire la ce cuprinde un oraș. De obicei, acesta este redus la centrul său istoric. Arhitecţii sunt preocupaţi de urbanism exagerat și de caracterul compact al densităţii. “Condensare” pare să fi devenit un fel de sinonim pentru “construcţii durabile”. Dar, capacitatea existentă de condensare urbană este limitată. Și, cu toată sinceritatea, este ușor să spui că ar trebui să trăim aproape unii de alţii, în timp ce 70% - 80% din oameni nu vor să trăiască în acest fel și aleg să trăiască într-un mediu mai spaţios, mai verde și mai liniștit – cu alte cuvinte, în suburbii. De aceea, cred că ne îndreptăm către un amestec urban și rural. Aceasta va fi tendinţa: continuarea de a construi în zonele mărginașe ale orașelor. Acesta este orașul viitorului.”

Transformare spectaculoasă a unui fost centru de distribuţie din Oostkamp (Belgia). SALA MUNICIPALĂ DIN OOSTKAMP - Arhitect: Carlos Arroyo, Madrid - Executant: Allaert Aluminium, Harelbeke - Sisteme Reynaers: CW 50 (profile roluite), CS 68, CP 130-LS

PERSPECTIVĂ DURABILĂ

Aceasta este o idee foarte diferită faţă de imaginea tipică pe care o avem pentru orașele metropolitane ca Londra, New York sau Peking, orașe care sunt asociate cu zgârie-nori, clădiri emblematice și parcuri mari de oraș. Acestea sunt orașele în care ne dorim cu toţii să ajungem. Dar dezvoltarea actuală pe care D’Hooghe o vede, are loc prin modificări le progresive și condensarea coridoarelor de urbanizare, unde zonele verzi se transformă în asfalt, în timp ce densitatea construcţiilor se dublează sau chiar se triplează. D’Hooghe admite că aceste lucruri nu se fac pentru un oraș atractiv. Dar aceasta este realitatea. Dezvoltatorii urbani și arhitecţii au responsabilitatea de a elabora o perspectivă durabilă pentru aceste zone, pentru care nu există planuri generale, și de a crea tipologii noi pentru un oraș mai puţin compact. D’Hooghe consideră că există trei teme importante în acest lucru: în primul rând, dezvoltarea enclavelor, “orașe în oraș” care au o identitate specifică și respectarea nevoilor unui grup ţintă specific; în al doilea rând, proiectarea și reutilizarea “cutiilor mari” din suburbie – clădiri mari, plate care au fost iniţial construite ca centre de distribuţie sau magazine (cum ar fi IKEA); și în al treilea rând, integrarea arhitecturii și infrastructurii – elementul esenţial de legatură într-un oraș modern. De asemenea, D’Hooghe sesizează o sarcină clară pentru compania Reynaers în contextul urban. “Reynaers poate acţiona asupra anumitelor nevoi, cum ar fi pătrunderea naturală a luminii în clădirile mari, fără a pierde energie.” Un exemplu al acestei tehnologii poate fi găsit în Sofia, Bulgaria, în cadrul clădirii Sopharma Litex Towers (vezi pagina 46). În opinia lui D’Hooghe, un exemplu elocvent de arhitectură suburbană de viitor este reprezentat de proiectul Sala Municipală din Oostkamp, Belgia finalizat în acest an. Este o “cutie mare” care a fost transformată de către arhitectul spaniol Carlos Arroyo într-o clădire luminoasă, având un interior cu aspectul unor nori.

“OAMENII DIN ÎNTREAGA LUME SUNT ATRAȘI DE ORAȘE CA DE MAGNET. ORAȘELE MARI ÎNSEAMNĂ ȘANSE MAI MARI – PENTRU UN LOC DE MUNCĂ, PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ ȘI MAI INTERESANTĂ”

Ferestrele mari și compartimentările interioare de sticlă permit pătrunderea naturală a luminii în interiorul clădirii.

MĂSURI

Erik Rasker, Directorul Tehnic al companiei Reynaers, anticipează, de asemenea dezvoltări viitoare în materie de performanţe acustice, rezistenţa la foc și construcţii durabile. “Ori de câte ori se construiesc clădiri cu o densitate ridicată, indiferent dacă se află în centrul orașului sau în suburbii, este necesar să se acorde o atenţie sporită cerinţelor legate de rezistenţa la foc. Acest lucru este valabil atât în cadrul unei clădiri mari, cât și între clădiri diferite.” Potrivit domnului Rasker, tema izolării acustice prezintă o foarte mare importanţă în jurul aeroporturilor, principalelor axe de trafic, precum și în jurul parcurilor. “Dar, de cele mai multe ori, dezvoltăm produse pentru proiecte specifice și le testăm în propriul laborator acustic.” Reynaers acordă o mare importanţă durabilităţii, iar emisiile de carbon reprezintă unul din criteriile principale. Erik Rasker afirmă că “Aluminiul este un material foarte puternic și poate fi reciclat pe un termen nelimitat. Dar etapa de utilizare este cel puţin la fel de importantă – discutăm despre clădiri care trebuie să reziste timp de 50 de ani sau mai mult. În această perioadă, ne dorim ca produsele noastre să contribuie cât mai mult la economisirea energiei, și în același timp să utilizeze cât mai bine căldura solară și lumina naturală.” În ceea ce privește orașele, Dl. Rasker ar dori să vadă o cooperare mai strânsă între dezvoltatori, arhitecţi și producători. “ La ora actuală, consumul de energie se analizează pentru fiecare clădire. Există un anumit profit pe termen lung care se urmărește în traseul urbanizării. La sfârșitul acestuia, sunt selectate acele produse care se potrivesc cel mai bine construcţiei și este ignorată interacţiunea dintre clădire și infrastructura aferentă. Noi dorim să ne implicăm la începutul acestui traseu, pentru a contribui la soluţii care să permită utilizarea flexibilă și durabilă în timp a clădirilor.”

SATUL OLIMPIC

În Londra, acolo unde Reynaers s-a implicat în construirea Satului Olimpic, acest lucru s-a adeverit. Reutilizarea durabilă a întregii proprietăţi, care va fi transformată într-un cartier rezidenţial nou după ce se vor termina Jocurile Olimpice, a fost, de la început, unul din principalele obiective ale organizaţiei din Londra. Satul va găzdui în primul rând sportivi care participă la Jocurile Olimpice, sportivi care participă la Jocurile Paralimpice, și nu în ultimul rând rezidenţi londonezi. ”Ferestrele oscilo-batante ale construcţiei trebuie să îndeplinească cerinţele tuturor celor trei grupuri ţintă în ceea ce privește accesibilitatea și ușurinţa în utilizare. Acesta este doar un exemplu al modului în care Reynaers poate contribui la o urbanizare durabilă.” Din cauza restricţiilor de comercializare impuse de organizatorii Jocurilor Olimpice, vă vom informa asupra acestui proiect într-o ediţie viitoare a Report-ului.